agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Twilight ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-03-23 | [This text should be read in romana] | Cu Anton Pann istoria literaturii romテ「ne este darnicト. Sunt mトビturii despre el ネ冓 opera sa, テョn mトピura テョn care acesta s-a bucurat de viaナ」ト, ナ殳iind sト preナ」uiascト atテ「t tumultul acesteia, dar ナ殃 テョmplinirea spiritualト. Anton Pann, fiind pentru epoca sa un creator autentic, membru de seamト al lumii bisericeナ殳i ortodoxe, dar ネ冓 laice, va fi consemnat テョn toate istoriile literaturii romテ「ne. Primul articol important テョl publicト V. Alecsandri テョn 窶曚onvorbiri Literare窶 la data de 01/02/1872 cu titlul 窶曚テ「ntece de stea ネ冓 Povestea vorbei窶, unde テョi considerト opera ca fiind foarte valoroasト ナ殃 avテ「nd caracter naナ」ional. Primul biograf este G. Dem Teodorescu care テョn 1893 publicト operele ナ殃 viata lui Anton Pann. Aceasta realizeazト meticulos un prim rezumat pitoresc din care lipsesc テョnsト unele elemente inedite ale vieナ」ii menestrelului. Anton Pann, artist al deネ册rtトツiunii umane, a テョnsoネ嬖t cu versuri ネ冓 cテ「ntece armonioase clipele de desfトフare ale curtezanelor, a fost admirat la curネ嬖 boiereネ冲i, acceptat la petrecerile clericilor. Poetul ne テョncテ「ntト pトビトピind ritmul cテ「ntトビilor bisericeネ冲i, transcriind muzica ネ冓 poezia vremurilor sale. Ca profesor de muzicト psalticト, compozitor, folclorist ナ殃 scriitor, Anton Pann contribuie prin personalitatea sa complexト la constituirea culturii noastre, rトノテ「nテ「nd atテ「t テョn istoria literaturii, cテ「t ナ殃 テョn cea a Bisericii Ortodoxe Romテ「ne. Data naナ殳erii sale este nesigurト ネ冓 se situeazト テョntre 1793-1797, la Sliven, テョn Imperiul Otoman, azi Bulgaria. Decesul este consemnat la 2 noiembrie 1854, la Bucureナ殳i, ナ「ara Romテ「neascト. Anton Pann se naナ殳e テョn familia lui Pantoleon sau Pantaleon Petrov, acesta fiind numele tatトネui sトブ (窶柧reun Pandele sau Pantelimon窶, cum sugereazト テョntr-un studiu Tudor Vianu) care era de meserie cトネdトビar sau arトノar. George Cトネinescu afirmト cト prin tatトネ sトブ, Anton Pann era romテ「n de origine: 窶曚unoaナ殳erea miraculoasト a limbii noastre e un semn cト era sau romテ「n (valah curat ori cuナ」ovlah), sau cト venise aici テョn fragedト copilトビie". Dupト numele tatトネui, viitorul autor se va semna pe manuscrisele primei perioade de creaナ」ie cu Antonie Pantoleon Petroveanu. Izbucnirea unui nou rトホboi ruso-turc テョn 1806, care coincide cu anul morナ」ii tatトネui sトブ, face ca Anton Pann, テョmpreunト cu mama ナ殃 cei doi fraナ」i, sト ia drumul pribegiei, la Nord de Dunトビe, テョn cトブtarea unei vieナ」i mai bune. De aici, テョnsoナ」eナ殳e trupele ruseナ殳i, trece テョn Basarabia ナ殃 se stabileナ殳e la Chiネ冓nトブ, unde Anton Pann este acceptat la vテ「rsta de 10 ani テョn corul bisericii mari din aceastト localitate, datoritト vocii sale frumos timbratト. Astfel テョナ殃 aflト vocaナ」ia de psalt ナ殃 テョnvaナ」ト limba rusト. Fraナ」ii sトナ, テョnrolテ「ndu-se テョn armata ruseascト, sfテ「rナ歹sc eroic テョn 1809, la asaltul Brトナlei, テョmpotriva turcilor, fapt ce va conduce la dezvoltarea simナ」トノテ「ntului patriotic, reflectat テョn creaナ」ia sa viitoare. テ始 iarna anului 1812, la vテ「rsta de 16 ani, tテ「nトビul Anton Pann cunoaナ殳e Bucureネ冲iul, cu farmecul unui oraナ balcanic, cu mahalale, tテ「rguri ナ殃 iarmaroace mustind de gusturi orientale ナ殃 mode venite de la periferia lumii apusene. Mai toナ」i cトネトフorii strトナni care au trecut prin oraナ殷l de pe malul Dテ「mboviナ」ei la テョnceputul secolului al XIX-lea, definesc Bucureナ殳iul ca pe o urbe a tuturor contrastelor - 窶枹at ナ殃 oraナ, mizerie ナ殃 lux, arhitecturト primitivト ナ殃 case テョn stil constantinopolitan窶. Supusト istoriei la intersecナ」ia civilizaナ」iilor ナ殃 epocilor, viitoarea capitalト テョmpletea graiuri ナ殃 obiceiuri ale diferitelor naナ」ionalitトη」i ce tranzitau oraナ殷l. テ始 acest amestec balcanic de tradiナ」ii ナ殃 tendinナ」e novatoare se formeazト ナ殃 creナ殳e viitorul autor. Era o perioadト de letargie ナ殃 uナ殪r avテ「nt al modernismul european, テョnsト suferind ナ殃 de impactul balcanismului combinat cu tradiナ」iile ネ冓 jovialitatea locuitorilor autohtoni, pentru care la mare preネ erau sトビbトフorile cテ「mpeneナ殳i de la care lトブtarii nu lipseau. Anton Pann cunoナ殳ea destul de bine limbile: romテ「nト, greacト, bulgarト, turcト ナ殃 rusト. Acest lucru テョl va ajuta la culegerea de texte populare ナ殃 テョi va fi de folos ナ殃 la テョnvトη」area tainelor muzicii bizantine, avテ「ndu-i ca profesori pe Dionisie Fotino, scriitor ナ殃 compozitor muzical, cunoscトフor perfect al muzicii orientale, iar din 1816 pe Petru Efesiul, unul din grecii pricepuナ」i テョn muzicト ecleziasticト, care i-a transmis nu numai cunoナ殳inナ」ele de bazト ale artei muzicale, dar ナ殃 dorinナ」a de perfecナ」iune. ナ枋oala acestuia a funcナ」ionat pe lテ「ngト biserica Sf. Nicolae ナ枡lari. Aici テョnvaナ」ト ナ殃 meナ殳eナ殷gul tiparului, テョn tipografia aceluiaナ殃 Petru Efesiul, iar テョn 1819 ajunge 窶枦irector窶 al tipografiei ナ殃 tipトビeナ殳e pentru テョntテ「ia datト un Axion テョn romテ「neナ殳e, care, din nefericire, nu s-a pトピtrat. Perioada sa de debut muzical corespunde campaniei de autohtonizare a vieナ」ii ecleziastice. La numai 23 de ani, Anton Pann este numit de mitropolitul Dionisie Lupu テョn comisia pentru traducerea cテ「ntトビilor bisericeナ殳i din greceナ殳e テョn romテ「neナ殳e, folosindu-se de noua semiologie hrisanticト. テ始 anul 1821 fiind refugiat la biserica Sf. Nicolae din ナ枋hei, unde cテ「ntト la stranト, テョl cunoaナ殳e pe Ion Barac, celトネalt traducトフor ナ殃 tipograf de cトビナ」i populare cu care leagト o frumoasト prietenie de creaナ」ie. La revenirea de la Braナ殪v o cunoaナ殳e pe Zamfira Agurezean, de care se テョndrトトosteナ殳e ナ殃 cu care テョntemeiazト prima cトピnicie, fトビト a avea テョnsト mulナ」umire deplinト. Din aceastト cトピトフorie are un fiu, Lazトビ, care va deveni preot. Dupト o perioadト de ナ歛pte ani biserica ortodoxト acceptト despトビナ」irea lor. Lazトビ テョl va condamna tot timpul pe tatトネ sトブ ネ冓 totuナ殃 lui, prin testament, Anton Pann テョi va lトピa viitoarea sa tipografie. Prima etapト a ナ歹derii sale テョn Rテ「mnicu Vテ「lcea a fost scurtト ナ殃 cuprinde anii 1826-1828. Documentele vremii テョl gトピesc stabilit dascトネ de muzicト la ナ歡oala de pe lテ「ngト Episcopia Rテ「mnicului ナ殃 cテ「ntトビeナ」 la biserica 窶曖una Vestire窶. Colaborarea sa cu Episcopia are ca motiv principal romテ「nizarea ナ殃 modernizarea muzicii bisericeネ冲i, dovadト fiind manuscrisele redactate cu scrisul fin al psaltului, constテ「nd テョn cテ「ntトビi specifice cultului ortodox: polieleuri, axioane, doxologii. テ始 acelaナ殃 timp, predト lecナ」ii de muzicト maicilor de la mトハトピtirile Dintr-un Lemn ナ殃 Surupatele, care erau テョncテ「ntate de glasul sトブ deosebit. Din opera muzicalト bisericeascト a lui Anton Pann amintim: Noul Docsastar, Bazul teoretic ナ殃 practic al muzicii bisericeネ冲i sau Gramatica melodicト, Heruvico-Chinonicar, Paresimier, Noul Anastasimatar. Precum personajul Ricト Venturiano din piesa de teatru 窶朧 noapte furtunoasト窶, are o aventurト galantト cu Anica, nepoata stareナ」ei de la Mトハトピtirea Dintr-un Lemn cu care fuge la Braナ殪v, ea fiind travestitト テョn flトツトブ. Acest concubinaj a durat 10 ani, fiind テョntrerupt de influenナ」ele rudelor fetei ネ冓 sub porunca bisericii. Din aceastト relaナ」ie au rezultat doi copii: Gheorghiナ」ト, mort la o vテ「rstト fragedト, ナ殃 ナ「inea. テ始 1828 se テョntoarce テョn Bucureナ殳i, dupト テョncetarea colaborトビii cu Episcopia Rテ「mnicului. Aici Anton Pann テョナ殃 manifestト talentul interpretativ de cobzar iscusit, cテ「ntテ「nd テョn diverse tarafuri ale perioadei, notabil fiind cel al lui Nトピtase Ochialbi. テ始 acest taraf este activ cテ「teva luni, ziua fiind cantor la ナ歡oala de pe Podul Mogoナ殪aiei, iar noaptea lトブtar. テ始 1830 este numit profesor la ナ枋oala Naナ」ionalト de Muzicト. テ士binテ「nd motivele muzicale cu prelucrarea ナ殃 culegerea textelor, el realizeazト pentru prima datト alトフurarea celor douト elemente ale muzicii, textul ナ殃 melodia. Astfel George Sion, テョn proza memorialistica 窶朶uvenire Contimpurane窶, relateazト despre minunatele sトビbトフori din casa unchiului sトブ care era prieten cu Anton Pann: 窶朸n singur om era pe atunci テョn Bucureナ淒」i care mai cunoナ殳ea muzica orientalト, profanト ナ殃 religioasト ca unchiul; acesta era Anton Pann, care se distingea prin aceea cト el ナ殳ia a scrie muzicト ナ殃 mai ナ殳ia a compune cテョntece de lume care ajungeau populare." Printre culegerile ナ殃 creaナ」iile muzicale ale sale sunt numeroase 窶枸anele窶, romanナ」e ナ殃 cテ「ntece de lume printre care: 窶曖ordeiaナ, bordei, bordei窶, 窶曵nima mi-e plinト窶, 窶朞ugur, mugurel窶, 窶霸テ「nト cテ「nd nu te iubeam窶, 窶朦u mai poci de ostenit窶, 窶朖eliナ」ト sトデtiナ」ト窶, 窶槐枴 noi la Ilinca窶, 窶朸nde-auz cucul cテ「ntテ「nd窶 sau 窶朶ub poale de codru verde窶. Etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu descrie テョnsuナ殃rea lui Anton Pann de a lega muzica de text ca o preocupare a acestuia de a considera muzica un limbaj prin care omul poate comunica semenilor, sentimentele, ideile, trトナrile sale. Aflat sub influenナ」a folclorului balcanic, dar ネ冓 oriental, Anton Pann devine popular prin polivalenナ」a sa lingvisticト, fiind un corespondent local al muzicii de largト inspiraナ」ie europeanト, aflatト la graniナ」a dintre balcanism ネ冓 spiritualitate orientalト. Unele piese, cum ar fi: 窶朶ub poale de codru verde窶 ナ殃 窶朸nde-auz cucul cテ「ntテ「nd窶, テョナ殃 dezvトネuie originea ナ」トビトハeascト. Altele se dovedesc a fi create la oraナ, de cトフre compozitori ai timpului, legaナ」i de cテ「ntecul popular, probabil chiar lトブtari. Melodii cト 窶曖ordeiaナ, bordei, bordei窶, 窶朦u mai poci de ostenit窶 ナ殃 窶霸テ「nト cテ「nd nu te iubeam窶 vトヅesc o puternicト influenナ」ト a muzicii orientale. Prezenナ」a unor cテ「ntece cu influenナ」e atテ「t de diferite テョn colecナ」ia lui Anton Pann atestト existenナ」a unor bogate curente muzicale diverse ca provenienナ」ト. テ始 1831 unele dintre creaナ」iile sale apar テョn volumul 窶霸oezii deosebite sau cテ「ntece de lume窶, テョn care Anton Pann prezintト culegeri de poezii devenite mai apoi cテ「ntece, din care, unele sunt culese de alナ」ii, iar altele originale de Anton Pann. 窶曚rez cト la mulナ」i va aduce mirare pornirea mea spre a da prin tipar la luminト niナ殳e poezii ca acestea. ナ柎iut fiind テョnsト la cei mai mulナ」i din obナ殳e cト aceste poezii de multト vreme avテ「ndu-le manuscrise, unele adunate de la alネ嬖i ナ殃 altele chiar de mine compuse, mai totdeauna aveam silト de cトフre prieteni, a le da izvoade, ナ殃 cu aciasta mi se pricinuia zトフicnire de la alte lucruri mai folositoare. Pentru uナ殷rarea mea dar, ナ殃 pentru a prietenilor mulナ」umire m-am テョndemnat a le tipトビi. Primeascト, mト rog, deocamdatト aceste ナ殃 vトホテ「nd cト sunt primite cu dragoste mト voiu テョndemna a le da ナ殃 altele窶. Mama autorului, Tomaida, va muri テョn 1838. テ始 窶曵storia literaturii romテ「ne de la origini pテ「nト テョn prezent窶, gトピim notat, probabil dintr-o regretabilト inversare a cifrelor, ca an al decesului, anul 1883. Cel mai pitoresc personaj al epocii paナ殪ptiste a fost, Anton Pann. Cu o puternicト influenナ」ト asupra publicului larg, este legat simultan atテ「t de lumea veche, fanariotト, cテ「t ナ殃 de cea nouト, romanticト. Anul revoluナ」ionar 1848 se regトピeナ殳e ca realizare muzicalト テョn imnul Deナ殳eaptト-te romテ「ne, care are la baza melodia romanナ」ei 窶曠in sテ「nul maicii mele窶, a cトビei notaナ」ie psalticト a fトツut-o Anton Pann テョncト din 1839, ナ殃 versurile poeziei 窶朸n rトピunet窶, compusト de Andrei Mureナ歛n テョn 1842. Modul テョn care s-a petrecut simbioza dintre cテ「ntec ナ殃 versuri se gトピeナ殳e テョn amintirile lui Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann ナ殃 unul din admiratorii acestuia. Acesta relateazト: 窶暸m cテ「ntat multe cテ「ntece de probト, iar sosind la urmトフorul cテ「nt, ツォDin sテ「nul maicii meleツサ ナ殃 cテ「ntテ「ndu-l, a rトノas poetul (ANDREI MUREネ連N) pe lテ「ngト aceastト melodie, obligテ「ndu-mト ca, pe Duminica viitoare, sト mト aflu ナ殃 eu テョmpreunト cu oaspeナ」ii invitaナ」i la grトヅinト ca sト cテ「nt dupト melodia aleasト poezia ce o va compune pテ「nト atunci. テ始 Duminica hotトビテ「tト, iatト cト vine poetul テョmpreunト cu 4 Domni romテ「ni ナ殃 ナ歹zテ「nd cu toナ」ii pe iarba verde ナ殃 cu ceraナ歹 テョnainte - テョmi dete D. Andrei Mureナ歛n poezia fトツutト ツォDeナ殳eaptト-te Romテ「neツサ, テョi probトノ puナ」ine rテ「nduri ナ殃 vトホテ「nd テョn tot melosul este de minune potrivit, l-am cテ「ntat cu vocea mea tテ「nトビト ナ殃 puternicト pテ「nト la fine. Mai repetテ「ndu-l odatト, toナ」i Domnii テョnvトη」テ「nd melodia din auz, cテ「ntau テョmpreunト, mulナ」トノind ナ殃 urテ「nd multト viaナ」ト ナ殃 sトハトフate marelui poet. Din ziua aceia cテ「ntul ツォDeナ殳eaptト-te Romテ「neツサ s-a fトツut cel mai plトツut ナ殃 familiar, iar eu eram poftit テョn toate pトビナ」ile ca sト-l cテ「nt ナ殃 sト テョnvトη」 tinerimea a-l cテ「nta mai bine ナ殃 regulat窶 Anul 1848 l-a gトピit pe Anton Pann la Rテ「mnicu Vテ「lcea. Pトビトピise Bucureナ殳ii din pricina molimei de holerト. Gheorghe Dem Theodorescu scrie テョn legトフurト cu acest eveniment cト: 窶暸nton Pann lucra peste Olt pentru realizarea ideilor naナ」ionale ナ殃 cテ「nta triumful revoluナ」iunii printr-un imn, de care s-a vorbit テョn organele de publicitate ale epocii窶. Este vorba de un document, Nr. 1184 din 30 iulie 1848 ナ殃 publicat テョn 窶朞onitorul Romテ「n窶 Nr. 14 din 26 august 1848, テョn care, la 30 iulie 1848, comisarul de propagandト al districtului Vテ「lcea, Dumitru Zトトトハescu, raporta Ministrului Treburilor din Lトブntrul ナ「トビii Romテ「neナ殳i, cadrul テョn care fusese sトビbトフoritト revoluナ」ia テョn oraナ殷l Rテ「mnicu-Vテ「lcea ナ殃 care menナ」ioneazト ナ殃 participarea lui Anton Pann: 窶榲始tr-acest pompos constituナ」iu, aflテ「ndu-se ナ殃 d-lu Anton Pann, profesor de muzicト, テョmpreunト cu cテ「ナ」iva cテ「ntトビeナ」i de aceeaナ殃 profesie, au alcトフuit o musicト vocalト cu niナ歡e versuri prea frumoase puse pe un ton naナ」ional plin de armonie ナ殃 triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie テョn inimile tuturor cetトη」enilor窶. Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, 窶榲ョntr-o cテ「mpie テョnconjuratト cu arbori, ce este la marginea cetトη」ii窶, adicト actualul parc Zトプoi, prilej cu care s-a depus jurトノテ「ntul pe Constituナ」ie, s-au sfinナ」it steagurile revoluナ」iei ナ殃 s-a cテ「ntat pentru prima datト テョn ナ「ara Romテ「neascト, 窶曠eナ殳eaptト-te, romテ「ne!窶 Tot テョn anul 1848 Anton Pann cumpトビト pe numele celei de a treia consoarte, o casト pe strada Taurului nr 12 din mahalaua Lucaci, unde mutト ナ殃 tipografia. Douト momente foarte importante pentru opera sa literarト se disting. Primul, テョn 1847, este apariナ」ia lucrトビii Povestea Vorbei, aceasta fiind capodopera sa, continuatト テョn 1852 cu volumul al doilea, ulterior reeditatト. Al doilea moment marcant se produce テョn 1850 cテ「nd se tipトビeネ冲e primul volum din culegerea Spitalul amorului, ce se compune din ナ歛se broナ殷ri care conネ嬖n 293 cテ「ntece ネ冓 167 melodii. Majoritatea textelor nu aparナ」in lui Anton Pann, テョnsト melodiile sunt adaptate sau compuse de el. Aceastト mare lucrare reprezintト prima antologie a cテ「ntecului de lume de la noi. Cテ「ntecul de lume stト la baza romanナ」ei, テョndrトトitト de mari poeネ嬖 precum Mihai Eminescu. Anton Pann moare la 2 noiembrie 1854, de tifos, テョn casa sa din Bucureネ冲i, de pe strada Taurului, numトビul 12 (azi strada Anton Pann, numトビul 20). Dorinネ嫗 lui a fost sト fie テョnmormテ「ntat la mトハトピtirea Viforテ「ta, テョnsト a fost テョngropat テョn curtea Bisericii Lucaci, din apropierea locuinナ」ei sale din Bucureナ殳i. Dupト moartea sa, vトヅuva Tinca devine soナ」ia lui Oprea Dumitrescu, ucenic apropiat autorului, care mutト tipografia la Rテ「mnicu-Vテ「lcea ネ冓 preia restul manuscriselor, publicテ「nd postum Paraclisul comun. George Cトネinescu apreciazト la Anton Pann originalitatea lingvisticト テョn culegerea ナ殃 prelucrarea textelor populare, care reprezintト o テョmpletire de occident cu orient, de fabulaナ」ie popularト ナ殃 imaginaナ」ie a autorului. El este primul culegトフor autentic de folclor, la care puternica educaナ」ie muzicalト a fost sprijinitト de inteligenナ」ト ナ殃 rafinament. La Anton Pann literatura naナ殳e istorie, iar istoria face literaturト. テ始 epitaful compus de autor pentru crucea sa ne spune: 窶暸ici s-a mutat cu jale/ テ始 cel din urmト an/ Care テョn cトビナ」ile sale/ Se citeナ殳e Anton Pann./ Acum mテ「na-i テョnceteazト,/ La luminト cトビナ」i sト dea./ テ士plinindu-ナ殃 datoria/ ナ枴 talantul ne-ngropテ「nd,/ S-a fトツut cトネトフoria,/ Dテ「nd テョn lume altor rテ「nd窶 Ovidiu Cristian Dinicト Bibliografie: 窶「 Cトネinescu, George: Istoria Literaturii Romテ「ne de la origini pテ「nト テョn prezent, ediナ」ia. a II-a, Editura Minerva, Bucureナ殳i, 1982, p. 218; 窶「 Christmas, F. S., citat テョn Papadima, Ovidiu 窶 窶朷iaナ」a socialト a Bucureナ殳ilor テョn prima jumトフate a secolului al XIX-lea ナ殃 folclorul bucureナ殳ean窶, テョn Studii ナ殃 cercetトビi de istorie literarト ナ殃 folclor, nr. 3-4, an VIII, Bucureナ殳i, 1959, p. 446; 窶「 Sion, G.: Suvenire contimpurane vol 2, Editura Minerva, Bucureナ殳i, 1973, p 214-215; 窶「 Ciobanu, Gh.: Anton Pann ネ冓 Romテ「nirea Cテ「ntトビilor Bisericeナ殳i studii de etnomuzicologie ナ殃 bizantinologie, vol. 1, Editura Muzicalト a Uniunii Compozitorilor, Bucureナ殳i, 1974, p 317-322; 窶「 Pann, Anton: Poezii deosebite sau cテ「ntece de lume (carte electronicト Bestseller Moldova); 窶「 Oltean, Vasile :Imnul Naナ」ional 窶曠eナ殳eaptト-te, romテ「ne!窶, ed. a II-a, Editura Salco, Braナ殪v, 2005, p. 39-41; 窶「 Cornea, Paul: Anton Pann, Editura ESPLA, Bucureネ冲i, 1964, p. 84; 窶「 Mohanu, Constantin :Crestomaネ嬖e Omagialト, Editura Horion, Rテ「mnicu-Vテ「lcea, 1996, p. XV; 窶「 Mateescu, Constantin: Drumurile lui Anton Pann, Editura Turism, Bucureネ冲i, 1981.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy