E curcubeul strâns,
de lacrimile tale
lumina dulce a apus.
Mă ascund,
cuvinte grele infrunt,
trupul adoarme,
plutește într-un cerc de lux,
sufletul aleargă
prin valul mării negre
nisipul îl îneacă.
Zboară ca o simfonie, se întinde,
firele de aur ridică,
împrăștie castele,
aruncă fericire,
în strălucirea lunii
pe plaja se întinde.