îmi doresc atât de tare să mai dorm prunceşte
dar nu-mi amintesc cum se face
dacă ştie cineva
rog să îmi spună...

ascult simfonia ploii
şi-mi pare că-n ropotul ei
se află povestea
din care se împletesc visurile;
ochi cu ochi
fir cu fir
și luciri ca de stele
țesute-s într-o bluză a nopții

întind mâna căutând sânul
să gust laptele cosmic
să-mi fie de leac

întind mâna să mă atingă ploaia
să mă prindă
ca un cordon ombilical
de pulsul care încă mai zvâcnește
copilărește

întind mâna
și-mi place
când apa se strecoară pe sub haine
pierzându-se în trupul de piatră
ce devine moale
plăcută stare de bine
numai bună pentru un somn liniștit