noi suntem oameni de litere și vom crește copii de litere
și iubim literele a b c d , știm că fiecare e un semn
și semnele înseamnă ceva
o vocală, o consoană, o variabilă dintr-o lege fizică importantă
o unitate de măsură, o prescurtare
o parte din simbolul unui element chimic
și contează și curba și spinarea și gâtul și piciorul literelor caligrafic redate
le iubim
mai presus de silabe, mai presus de cuvinte,
mai presus de propoziții și fraze și povești despre noi și despre metafizică,
care e un fel de a spune că peste vârfuri trece luna

la un moment dat dactilografele băteau cu degetele cărare
printre litere și semne de mirare, tot mai iute și mai tare
printre războaie și ecrane electrizate
tot mai mulți oameni vedeau și simțeau același lucru.
curgeau gârlă patimile și amăgirile.
litere, cifre, capodopere, actori și voci,
și toate de la adam și eva, de la sămânță la fruct, de la pământ la cer.

da, știam că fiecare alfabet contează
și literele printate pe scoarța minții noastre
ca în piatră sau ca în cărți sunt altfel prinse printre relee neuronale
care ne leagă mințile ca într-un șotron cu mai mulți copii
și foarte mulți spunem deodată a și deodată toate cuvintele cu litera a
din lumea toată
citite sau scrise sau vorbite sau doar gândite
care se amplifică tot mai mult în sute de limbi și mii de înțelesuri
și apoi se vede cărare și organizare printre constelații barbare,
printre istorii aleatorii, în infinitul mic și infinitul mare
ne digitalizăm pe fiecare deget, lumea toată,
o ținem între palmă și degetul mare deodată.

între timp copiii noștri cresc
și alți și alți baobabi cresc cu rădăcina în sus
și cărțile, iată, nu mai sunt scrise în piatră
sau pe hârtie cu cerneală parfumată…
în fire sau ne-fire, mii de pagini și paragini de citire
apar și dispar de pe un singur electric hotar.
de parcă toate știrile și vrăjile omului s-au legat foarte sus
în plasa empireului, zeului,
unde doar elfii și zeii le pot pipăi, unde doar ochii microscopici
le pot descifra – vieți întregi și biblioteci întregi printre citadele și labirinturi
submilimetrice și uneori simetrice, ca niște stații de metrou pe o hartă
numerotate cu litere și cifre. microcipuri și diverși silicați și alte substanțe
făcute să dureze – dar parcă aceasta e o poveste veche
și mereu era ceva mai presus și mai tare.