Un suflet cald
Privat de drepturi
Sta milos si-asteapta
Sa vina si sansa lui o data.

Oare cat sa mai astepte
Cat sa-ndure frigul serii
Rautatea oamenilor si pustia zilelor ?

Vrea si el , al fel ca toti,
Visul, unica lui sansa.
Din dorinta sa se-aprinda
Si ca un soare sa-l calauzeasca.

Tie, suflet cald si chinuit
Cine-ti va simti cuvantul
Cine-ti va alina gandul
Cine te va lumina
Si-ti va reda bucuria ?

Tu, cu stralucirea sincera a ochilor
Si cu gandul cel cinstit
Oare…ce te-a oprit ?
Tot ai fost senin in ganduri
Si in vise ai crezut
Dar ca sa invingi
Tu n-ai stiut
Ca e nevoie
Ca in vise sa renasti ?

Acum ai si tu
Suflet chinuit din nou
O sansa ca o poteca-ngusta.
Curaj sa-ti faci,
De vant purtat sa te lasi!
Ca la stele sa ajungi
Si in vise sa renasti.

Si asa incet, lin
Pe cararea-nfiripata
De credinta-ti nespulberata
Ai sa vezi cum totul poti
Si in mari sa te cufunzi
Si la ceruri sa te urci.