ai să mă rogi desigur să închid ochii
îmi spuneai odată
că n-ai putea supraviețui privirilor mele de vasilisc
dar nu-i nimic
am să te privesc cu palmele
în care clipesc flămânzi
o mie și unul de ochi
și pe o mie și una de ferestre
din inima mea
vor zugrăvi întru luare aminte
o zeiță înaltă
cu trupul de iarbă
de iarbă și flori