agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-24 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
ar fi trebuit să trec prin tunel, încet
să îmi zdrobesc pumnii de ziduri, piatra să îmi agațe pielea fâșie cu fâșie. să nu simt mai nimic numai zgomotul dinăuntru, asurzitor, viu, ca sângele scurs înaintea ieșirii să fi privit dârele, să mă fi oprit în recunoaștere și însoțitorul să nu știe ce mi se întâmplă. acolo, în el se parcurg cele mai întunecate căi aștept. niciun tren, nici măcar șinele ruginite, scoase din pământ rămâne huruitul, un du-te și niciodată vino. marcajul roșu-brun din care ne-am făcut câte un popas și fiecare pleacă mai departe, după felul și legea lui își ia partea de vinovăție sau de inocență bagajul întâmplător, moștenirea și ce o mai fi habar nu avem că la capăt nu se deschide poarta, nici lumina nu vedem nicio câmpie, nici măcar o haltă. ne bandajăm reciproc pumnii, ne suspendăm tălpile, mai avem de mers mai avem, nicăieri nu este drumul mai dur ca prin propria galerie
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité