agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-10-05 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Ne plang copacii in gradina, de dorul frunzelor pierdute,
De golul presarat prin ramuri si cuiburi parasite-n zori, Si par stinghere raze lucii, pe umbra noptilor cernute, Facand sa para-ntreg orasul, lacasul tristelor comori. Noi suferim de nostalgie si mai iubim natura moarta, Chiar daca toamna-i o printesa, in par cu frunze ruginii, Suntem ostateci in castelul, ce-l vom cladi in alta soarta, Si-ascundem ganduri pe la tampla, de dorul altor herghelii. Se-aude clipa cum ofteaza, cand ne iubim la nesfarsit, Pe trepte coborand in suflet, ne strecuram inspre trecut, De teama ca-ntr-o amintire, un chip senin a adormit, Si-mi va fi greu sa cresc din nou, in toamna vechiului sarut. Pe soclul frunzelor uscate, ne vom urca privind peste copaci, Purtand o mantie de stele, lasand speranta-n grija nimanui, Si-n toata-aceasta nebunie, sa-mi dai cuvintele cand taci, Sa nu ranesc singuratatea, crescuta-n lacrimi de statui.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité