agonia
portugues

v3
 

Agonia.Net | Regras | Mission Contato | Participar
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artigo Comunidades Concurso Crônica Multimídia Pessoais Poesia Imprensa Prosa _QUOTE Roteiro Especial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textos do mesmo autor


Traduções deste texto
0

 Comentários dos membros


print e-mail
Visitas: 1478 .



O inima eterna
poesia [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
por [Naidar ]

2010-11-07  | [Este texto deve ser lido em romana]    | 



O inimă eternă


07.11.2010

Întru memoria infinită a celui ce este Adrian Păunescu
Numai pentru tine




O veste se transformă într-un gest,
Cu lacrimi îți aprind o lumânare.
Nu pot decât să tac...e un protest,
Ne-ai transformat în pietre și ne doare.

Þi-s ochii-nchiși pentru eternitate,
Ai adormit în albul lumii asfințit.
O flacăra va pâlpâi în libertate,
Tu ce ești viu și încă ne-ai murit.

Cui lași o țară - așa sărmană?
Cui lași acest arid pământ?
E România fără tine o vădană,
Pământul e tot un mormânt.

Tu ochii ți-ai închis și taci.
Pe cer e luna ca o lumânare.
Ne lași aici pe noi tot mai sărăci,
Tu ai plecat...pe toți ne doare.

Și ai plecat maestre pe drumul infinit,
Te vom urma și noi cu capete plecate,
Iar soarele va răsări în asfințit
Fără iubirea ta, de libertate.

Tu ai plecat cu morții ce sunt vii,
Ești vinovat pentru iubirea ce o porți,
Dar ai rămas chiar dacă nu revii,
Lângă cei vii care acum sunt morți.

Drapelul țării tale s-a-negrit,
Și nu mai flutură a libertate.
Iar cele trei culori parcă-au pierit,
Cu tine Adrian le iei pe toate.

Te-ai dus maestre ești departe,
Mi-e umedă privirea și mi-e greu,
Te am aproape, am la piept o carte,
Te văd, te simt și te aud mereu.

În noapte preoți și dascăli dănțuiesc,
Eu tac, privesc, aștept și iar oftez,
Și te citesc, te cânt, îți scriu, bocesc,
Tu ești pământ spre care gravitez.

Ce rost mai au acum, oare cu ce folos
Să mai rostim acum ceva cuvinte?
Când tu ai fost, rămâi, ești un colos,
Si noi vorbim cu lacrimi pe morminte.

De-acolo să asculți, în al tău somn,
Dorința ce ne-ai dat de libertate,
Și ochii care plâng al nostru domn,
Si inimi care bat îndoliate.

Te plânge-acum întreg al tău popor,
Ca ai lăsat pustie întreaga Românie.
Mihai, Ștefan și Iancu îți poart-un tricolor,
La capatâi dorit-au să îl ție.

Acum toți cei ce i-ai făcut să cânte,
Te plâng în ritmuri de chitară,
Îți stau la căpătâi să te încânte.
Nici glasul lor maestre n-o să moară.

Să mergi te rog la Vali și la Florian,
Să le reciți și ei să-ți cânte vers
S-audă-ntreg poporul eminescian,
Să vă asculte - ntregul univers.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Portal de Literatura, Poesia e Cultura. Escreva e desfrute os artigos, crônicas, prosa, poesia clássica e concursos. poezii
poezii
poezii  Busca  Agonia.Net  

A reprodução de qualquer material sem a nossa permissão é estritamente proibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Regras para publicação e de privacidade

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!