Nu mai respir de doua zile-ncoace
Nu mai sint eu , sint stana sint granit,
Ma uit spasit in drumul catre tine
Si nu imi esti,... e totul trist.

Te stiu departe, in furtuna
Fara de vina, prada la hingheri,
Ce te condamna fara pic de mila
In nimicimea lor de ciini atei.

Nu am putere sa te strig macar
Sa vezi ca sint aici, de inima-ti aproape,
Sint prabusit in ginduri, in idei
Si lacrimi doar eu vars pe a mea fata.

Caci fara tine ziua nu e zi
Iar noaptea nu mai e ca altadata,
In suflet port furtuna ce o stii
In mine fara tine nu am viata.