Visam la timpul fără pofte, din trecut,
Și trupu –mi l –am certat cu posturi lungi,
Cu dialectica de „ce –am avut și ce –am pierdut”,
Băgam în Timp înflăcărate rugi.

Găsii potcoava –ncovoiată în bărbie,
Cu pete argintii de păr de cal pe ea;
Mînam nevinovatul Timp înspre chindie,
Iar lumea blestema, jelea, rîdea.