Aș vrea să fiu un pescăruș,
Să plutesc deasupra zării,
Să-mi înmoi aripi de tuș
În spuma valurilor mării.

Te strig! ÃŽn zborul agitat
Îți tulbur liniștea-nserării,
Te caut zadarnic, ne’ncetat...
Ah! De mi-ai răspunde chemării!

De sus, din nori, te urmăresc
Cum plângi, cum râzi, dar cât mă amăgesc:
ÃŽm pari aproape, dar de fapt te pierd.

Înmărmurit de-al mărilor concert,
Plutesc mereu rătăcitor,
Nepăsător la asprul vânt.