agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-10-12 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Cu riduri și privirea caldă
bunica, îmi taie gândurile, parcă amintindu-mi să mă înfrupt cu nesaț din tot ce făcea și spunea. Am uitat zilele senine în care sorbeam din cuvinte înțelepte, acum nu știu unde să le caut praful le-a sculptat. Mi-e dor de inocența rămasă lângă salcâm, nu știu să mă găsesc printre flori. Chipul de pe piatra de mormânt nu mai păstrează albul căldurii, zâmbește blând, ca un șaman care și-a încheiat destinul pe pământ. S-ar putea să-mi ucidă izvorul ce aprinde nerușinat felinare. Mă ridic să ating liniștea desăvârșită a conștiintei, ochii largi ai odăilor neprihănite judecă. -Bunico, toate crengile s-au prăbușit nu mai știu sădi pomi! Peste reveria ultimei opriri patima se face frunză, cea mai albă margine de lume se clădește sub același salcâm.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité