acum oamenii nu se mai sinucid
din dragoste
aleg variante mai sofisticate
cum ar fi libertatea
de a muri de foame

dimineața așează lumina pe scaune
apoi i se inchină
totul e zaharisit în mintea lor

fac coadă la crucea roșie
pentru fiecare anotimp
se cere tot o altă inimă
care să le pompeze sângele
măcinat precum un bob de grâu
sub pietrele de moară

pot duce pe limbă o apocalipsă
în care toate zilele încep la fel
cu acele cuie legendare
bătute în propria talpă
apoi vaietul

dar nu
Dumnezeu nu a murit