Pe tonul cunoscut, nedemocratic
Le-a zis “adio” unor pedeliști
Dar n-a mai fost atât de “charismatic”
Și nici aplaudat de fripturiști

Le-a spus că „drumurile se despart”
Pentru că astăzi n-au votat schimbarea
Și se va prezenta din nou la start
Sugerând că și-a cam pierdut răbdarea

Le-a reproșat că ei n-ar fi cinstiți
De nu știam dacă să râd, să plâng
Fiindcă așa cum bine intuiți
Acest „cinstit” mă crede prea nătâng

Deoarece mormanul de minciuni
Cu care ne-a fentat de-atâtea ori
N-a mai produs efecte, nici minuni
Fiindcă ce-i ce-au votat nu erau chiori

Așa că l-au lăsat să se oftice
Și să turbeze-acum neputincios
„Piatra de moară” așa cum își zice
Se duce-acum pe tobogan, în jos

Arătând tuturor încă odată
Că este cel mai mare egoist
Un mare șantajist cu gură spartă
Dar și-un dezagreabil narcisist

Pe-al cărui drum întrezărim fetița
Ce se strecoară noaptea în palat
Pentru ca să-i aline suferința
Să nu mai fie chiar așa turbat