Aveam speranțe legate de infinit,
Și mă gândeam
că tu și eu ne rotunjeam în asfințituri.
Rupeam normele cu dragostea noastră,
și aveam sclipici pe gene,
iar tu aveai cornulețe cu gem prin păr.
Tu și eu, un infinit pierdut prin cuști,
O regulă pierdută prin constituții,
Tu și eu, doi haiduci călărind cetacee.
Aveam vise scrijelite pe băncile parcurilor,
Imnuri pe care ni le închinau golanii,
Aveam tot și eram fericiți.
Tu și eu, un infinit destul de limitat.