îți stă bine cu
această ploaie
să o porți și data viitoare
când ne vom întâlni în respirația
timpului.
îți stă bine și știi asta, te înfășori în ploaie ca
într-un zâmbet de bună regăsire.
te-aș săruta dar dispari între siluete,
zăbrele mișcătoare care grăbesc umeda amiază.
câteva bătăi de inimă se mai aud
în locul unde ai fost
și ploaia care îmi cade în suflet.