Strada fericirii,

Am întrebat odată fericirea,
De e visare sau aievea,
Așa doar pentru știința mea,
Să stăm și noi la o cafea.

Și pentru că dorința mea
Se arăta a fi aievea,
Ea mi-a zâmbit, în mintea mea,
Șoptindu-mi de alăturea.

Era atât de aproape fericirea
Că mă uitam pe lângă ea,
Ea ma vedea si mă orbea,
Eu o visam că e aievea.

AZ