Cafeneaua din centru nu este una
ca toate cafenelele
Ci o concepție despre lume
Și anume una al cărei conținut intim
Este de a nu vedea lumea
Este greu de spus dacă locul s-a supus omului
Sau omul s-a pliat locului
Bănuiesc e o ficțiune reciprocă
Dacă prinzi de gât toate anecdotele care
se vor alimenta cu un glas tulbure
Ezitant dar mirosind ușor a serată dansantă
Noi determinăm climatul respirabil
al acestei încăperi
Un climat cu excepții, memorabil naturalește
În care păstrându-și integral viabilitatea
Prosperă tot ce e viabil