FULGER DE LUMINĂ
Dungă de clopot vesel învăluie noaptea
Și-n fâlfâit de îngeri scoboară printre stele
Un fulger de lumină care alungă moartea,
Iar munții înspre cruce apleacă creste grele.

Lumina răsărită în miez de întuneric,
Nu-i trăsnet ce rănește, nici pară ce dărâmă,
Ci pură mângâiere din univers eteric
Ce curmă suferințe și-opreliști vechi sfărâmă.

Lumina ce erupe din sfintele altare,
Repară inimi frânte și suflete deșarte,
Reamintește minții de vechile hotare,
Ea Cerul de pământ și bun de rău desparte.

Grăbiți și luați lumina ce-aduce puritate,
Spălați-vă cu ea pe frunte și la tâmple,
Mutați de astăzi gândul către Divinitate,
Doar binele-ntre noi de-acum să se întâmple.