am privit cerul toată noaptea
am cules toate stelele
una după alta le-am înghesuit în sufletul meu
să le pot dărui unui om
sau unui Dumnezeu
care mă așteaptă dincolo
de ultima respirație

apoi am vrut să strâng tot întunericul
pentru a-l dărui înfometatelor mele întrebări
care așteptau precum câinii în spatele ochilor
dând întruna din coadă

dar n-am apucat să strâng
decât un pic de negru sub unghii
noaptea, umilă, mi-a căzut la picioare
rugându-mă s-o mai las să trăiască

fie, i-am spus
nu știu de ce
simțeam un fel de dragoste
părintească

acum o privesc
cum îmi mimează existența
fiind întruna cu gândul
la stelele din sufletul meu

înfometatele întrebări au ce să roadă
un pic de negru sub unghii

Soarele se ridică
deasupra capului

pe cerul verde zâmbește
Luna Neagră