un martie aspru
aduce la streșini
al rândunelelor tril.//
anotimp al bărbatului
cu mâinile arse și sufletul
doritor de căldură.

priviri oglindesc dorul blândeții.
*
sub apăsarea cerului, imigranții ilegali
sunt vânați cu acte-n regulă//
la turnul cu ceas,
cioara-un observator singuratic,
ciugulește-n grabă
orele de pe cadran.

aromele balsamice de zambile amețesc depărtările.
*
clădiri și copaci
își reflectă chipul nostalgic
în băltoace.//
o fetiță aleargă-
pe strada-ngustă,
c-un buchet de dediței în mână.

pe această înclinare a spiritului, stânjenei.
*
linii rascette
descriu traiectorii
prin incantațiile șoptite ale zilei.//
parfumul narciselor
tulbură somnul
cititorilor de semne.

cântec de ciuboțica cucului colorând orizontul…
*
paradoxul dintre antonime
cutremură
pereții realității//
amulete cu fir alb și roșu
plutesc
pe undele lacului.

o voi, ce-ați supraviețuit furtunii,
veniți mai aproape!
*
rouă din a prospețimii
lacrimă…
veșnicia înflorește-ntr-un
fir de iarbă.//
redobândind stălucirea feței
prin forjarea dorințelor…

și-n uimirea greierilor, un sunet de tubă.
*
prin secera lunii,
un fluviu de lumină
se revarsă pe dealuri.//
va fi secetă- spun unii
încâlciți în scripete și cabluri.

un voal cu flori deasupra chemării…
*
în inimi-nghețate-ntr-un surâs
neîncrezător,
amintirea unui suav ghiocel
licărește-n ceață.//
reci sfere sufletești
bântuie
tenebrele.

iubirea nu mai are reazem, fără leac se-mpietrește.
*
dojană în a zilei întristare,
dojană în albastre spații de uitare,
dojană-n mersu-mpleticit de trădare…//
vânturile simt sfiala focului;
mareele cunosc capriciile lunii;
rătăcit într-un confort artificial, omul nu mai știe calea.