am râs,
îmi place să râd
clopotul fericirii sună ciudat
are și miere, are și pelin,
are culorile ochilor de copil,
lacrimile îngerilor.

am plâns,
nu mi-a plăcut,
fulgerul tristeții
ajunge cumva în stomac,
stoarce amărăciunea fiecărei clipe,
mult loc întunericului.

am adunat
gânduri de bine,
le-am presărat în cale,
nu am cerut voie
s-au întors mototolite, biciuite
au adus oțetul dezamăgirii.

am trăit,
dăruind fără să cer,
răsplată anii mei,
clopoțind cântece,
regretul?
cum trece timpul, cum trece!