poemul, proaspăt sosit
din visele mele
mi-a spus: bună dimineața!

iarba a râs
cearcănele au devenit curcubeie
în inimă s-a strecurat universul
sângele și-a strigat adevărul
unei flori

iată și oamenii
dornici să bea
din fântâna cuvintelor
iată și cerul
cu corăbii de nori
urmărind soarele
iată și arborii
înaripând cântece
iată și lacrima iubindu-se
cu bobul de rouă
iată și aerul
intrând în plămâni
cu tot alaiul lui de miresme
iată și pietrele
silabisind numele creatorului

e fiecare clipă un miracol
e fiecare atingere un destin
e fiecare umbră
o poveste cu final fericit
e fiecare pleoapă
o cascadă de fericire

poemul, proaspăt sosit
din visele mele
mi-a spus: bună dimineața!

râul s-a scuturat
de șoaptele nopții
munții au căzut în genunchi
marea a trimis un val
înainte ca timpul
să știe că-i timp
fereastra nemuririi
s-a deschis

bună dimineața,
poem al viselor mele!