în flăcări o roată
pe cerul ce astăzi e vatră
aruncă pe toate cu ură
pufnind
uscate flăcări pe gură
pomul se uscă
frunza îi moare
iar râul pietrind
înghite izvoare
sub plaga dogoare

pământul plesneşte
de-a lungul pe drum
ascunși în ţărână
şuieră moale
ÅŸerpii de scrum