am albit iubite de dorul tău,
un colț de rai am zidit împreună,
dar te-am pierdut și îmi pare rău,
însă iubirea n-am s-o las să apună.

au început din cer să curgă lacrimi,
se preling ușor pe fereastra mea,
parcă îmi povestesc ale cerului patimi,
unde și tu suferi iubite pe o stea.

numai într-un vis mai pot să te am,
îl aștept în noaptea tristă și rece,
o lumină blândă mi-a intrat pe geam,
să îmi spună că orice durere va trece.

îmi este dor de fericirea pe care o aveam,
dar am să te iubesc o viață și încă zece.