Ecoul cuvintelor

nimeni nu stie
sa sranga albastrul nectar
plecat spre seara
din port...
inspre nordul iubirii
de la care
toti truditorii
fura scanteie si litere
si mistere
si nu pot sa atinga Cuvantul
in ocolisul nisipului
cu mainile in lut
sa caute locurile unde vin ingerii
si ating cerul
unde infrunzeste Cuvantul
nimeni nu stie
numarul lui Dumnezeu
fereastra inimii
sparta de ura...
nimeni nu stie
sa scrie pe clinchetul toamnei
venirea
Luminei luminii
ce confuz
si ce clar
este totul
{nimeni nu stie
doar Unul
Iesus}-