Negura imi dezvaluie umbrele din nou.
Scapasem de ele odinioara, disparusera..
Incetez sa mai privesc coltul intunecat
si totusi il vad, il simt pulsand putregai din ce in ce mai aproape.
Imi acopar urechile sa nu mai aud soaptele cu toate ca se strecoara viclene printre degetele palmelor stranse.
Fiorul nu-si astampara tremuratul de-alungul vertebrelor mele incovoiate..
Tac.Nu scot un sunet de frica sunetelor absurde.
Incerc sa ma ridic dar sunt captiv in amalgamul umbrelor ce ma inconjoara, sunt legat, tintuit de podeau rece si moarta.
Sunt rece si mut si surd, prizonier intr-o lume neclara si stearsa in absenta luminii din zori.
Astept...