Aveam impresia că-mi faci o operație pe inimă,
că-mi injectezi venin în vene.
și ușile-mi păreau tot mai închise,
iar visele nu mă lăsau să-mi țip durerea.
Departe și totuși atât de aproape,
în nimicnicia mea am îndrăznit să sper.
Fum,prea mult fum în jurul meu.
Izul înțepător de alcool,
îmi târa neuronii prin noroi
și mă făceau din ce în ce mai oarbă;mai surdă,mai moartă.
Planeta ta ce-mi oferea siguranță,
a fost năucita de suflete bolnave.
Ce vrei de la mine?!
E prea mult ce-mi ceri!
Mă simt chinuitor de mică
și anesteziată,obsedată,posedată;
de durere,cu crengile blegite spre pământ.