duce-m-aș de-a dura-vura tăvălit de vinu’ popii
din cădelniță cocoșii să-mi descânte alt botez
toamnei mele fără tine să-i trimit pitecan-tropii
să îi muște sfârcul rânced și apoi să-i creștinez

prăvăli-mi-aș pe jeratec pielea cotiledonată
până fumul veștii-ar trece de toți caii prăpădiți
pe traseul galben unde urma ta nedes le gată
sau îngroapă-n sine oiștea oștilor de eremiți

arunca-ț'-aș în fântâna mieruită de șopârle
hoitul meu pudrat cu zale și duhnind a mucegai
primă-verilor de iarbă legănată să-l azvârle
înapoi în viul apei cloro-formice de m-ai…

prefăcut burlan de lacrimi pe sub zâmbetul obez
incanta-ț’-aș fa iubito o soneată-n fa diez