Doamne, nostrul Tată sfânt,
Pe când Soarele apune
Luminează al meu cuvânt
Și ascultă-mi rugăciunea…

Doamne, inima-i din piept
De va rătăci prin lume,
Tu, indică-i drumul drept
Și lumină-n gânduri pune-i,
Visul ei, din suflet mare,
Pe cărare-i să-l ivești,
Ca o Lună, ce răsare
Sus, pe bolțile cerești…

Doamne, lacrima-i din față
Să nu fie de necaz,
Fericire, toată viața,
Să îi curgă pe obraz.
Să îl spele de durere,
De tristețe și minciună,
Într-o clipă de tăcere,
Când visările se-adună…

Doamne, Tu, înseninează-i
Bolta, de-i înnourată,
Ca să prindă-n palmă raza
De speranță ne-ncetată.
Și de-n viscole o să pice
ÃŽn genunchi de dorul mare,
Dă-i puteri să se ridice
Și aripi, ca să mai zboare…

Doamne, adă-i fericire,
Căci în inimă o țin,
Doar atât, din toată firea,
Doar atât te rog… Amin.