Adorm plutind,asteptand,nestiind…
Plang de durere,fericita nefiind.
Suspin cand te vad,cand te aud…
Mare tembela,bizara sunt.

Ma dedic neincetat hartiei.
Tu spui ca doar ei ma daruiesc.
Sunt precum puful papadiei:
Vremelnica,slaba,nu vorbesc.

Ma tot acuzi de lucruri incerte;
Hartia si stiloul meu-inceste.
Ma dori,tu nu te saturi niciodata.
Plang,nu-mi saruti lacrimile macar o data.

Oftez mult prea greu si apasat.
Brusc,ma vad cazuta pe asfalt.
Clipesc incet,neregulat,
Nu vorbesc,ci ma aprind intr-un cascat.