Ceasul era peste scrumieră
Sau scrumiera peste ceas
Pe scara efemeră eră după eră
Puțin a fost ce a rămas
Secunda urcă doar pentru a cădea
Facând un cerc unde pătratul este rege
Coroană de puncte izbite-n infinit
Judecator Pitagora prin lege
Înnoadă fir intins cernit
Îngreunând ipotenuza
Ce crește în catene spuza
ÃŽn cel mai confortabil pat
Cearceaf orbit decolorat
Umplut cu pene de cenușă
Zburând prin clanța cea ghidușă
Cu cheia supă în gălușcă
Zâmbește rața-n perne de ciocușă
Ghiontind cu râul în căpușă
Spărgând lacul în izvor
Uitarea picură în dor
Unde ce spui e tot un drac
Unde ce taci e îngerește
Aici jos doar scăderea crește
Și valul a suflat în vânt
Iar cerul s-a scurs pe pământ
Închipuind o scrumieră
Înnourând cu soare altă eră
Mă odihnesc într-o galeră
Unde secunda este vâslă
Lanțurile sunt din pâslă
Rănile lacăt de muză
Închid eliberarea ce acuză
Cuțitul că e tocit iară
De-atâta ascuțit pe jugulară
Oceanul este roșu tot
De-atâtea valuri luate-n bot
Þărmul pachet de șervețele
Înfundă nările rebele
Mirosurile astfel astupate
Lumi paralele mai curate
Microbii viruși cară-n groapă
Sterilizând cea mai curată apă
Melcii iepuresc sub foci
Peștii s-au semnat pe roci
AÈ™ continua dar nu mai poci