Intr-o camera saraca
Plina de-ntuneric si jale
In sunet sumbru de toaca
Se varsa lacrimi amare.

Sase lumanari de ceara
Aruncand raze livide
Lumineaza fata-amara
A batranului parinte

Ce prin rugaciuni fierbinti
La capul celui decedat
Vrea s-obtina biruinti
Vrea acest suflet salvat.

Dar acum e prea tarziu
Locul lui este in Iad
Va rataci prin pustiu
Prin flacarile ce-l ard.

Cu toti stau cei multi la numar
In jurul meu cel mort acum
Purtand toti pe al lor umar
Gandul ca am sa ma razbun.

Pe ei cei care voluntar
M-au facut sa-mi pierd credinta
Ce m-au facut sa fiu fugar
Si mi-au adus biruinta.

Ce m-au facut sa urasc
Tot ce era frumos si sfant
Si m-au facut sa iubesc
Tot ce e urat, plapand.

Singur printre-aceste goluri
Retras in intunecime
Un batran a carui valuri
Il acopera-ntregime

Asista la-cest bal mascat
Si suspina cu amar.
Il cunostea pe cel plecat
Stia cat era de solitar.

In ast camera saraca
In miros greu de tamaie
Orice gand perfid se-apleaca
L-a naturii marturie

Ce cu tunete amare
Un fulger brazdeaza cerul
Anuntand cu-nflacarare
Disperarea si macelul

Ploaia ce-ameninta sa-nece
Tot acest decor sinistru
Bate ritmic in ferestre
De parc-ar fi raul Nistru.

Iata bate miezul noptii
Iar afara e furtuna
Toti asteapta, idiotii,
Ca sa treaca, dar s-aduna

O rafala de vant care
Spulber-ambele ferestre
Iar prin golul care-apare
Intra cetele maiestre

Fii ai intunecate-i nopti
Care sunt uniti prin moarte
Ei vegheaza peste morti
Iar acum au un nou frate

Si cum intra vijelie
Prin peretele deschis
Declanseaza o urgie
Care e de nedescris

Musca, sfasie, ucide,
Se hranesc tori din cadavre
Sangele cald se intinde
Peste perne-acum murdare

Peretii negrii de smoala
Sunt patati acum de sange.
De pe jos cu greu se scoala
Incet batranul si plange

Cu ochii inecati de lacrimi
Priveste acum lasat de spate
Cum ale mortului patimi
Sunt in sfarsit razbunate.

Macelul a luat sfarsit
Demonii se dau in laturi
Lasand pe cei ce-au murit
Langa masa mea alaturi.

Ploaia intra-acum in casa
Si cu sangele se-mbina
Vantul adie afara
Iar furtuna se alina

Sase demoni vin spre masa
Ridicand sicriul meu
Si usor ei ies din casa...
Demoni... asta e cortegiul meu.

Sub razele lunii pline
Trece cortegiul funerar
Serpuind prin mari coline
Inspre locul mortuar.

Ajungand aici, in groapa,
Ei ma coboara incet
Iar o demonita roaba
Incepe incet un bocet.

Cu pamant m-acoperira
Unde am sa putrezesc.
Insa ei acum murira...
Deci, eu am sa ma trezesc!...