agonia
francais

v3
 

Agonia.Net | Règles | Mission Contact | Inscris-toi
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textes du même auteur


Traductions de ce texte
0

 Les commentaires des membres


print e-mail
Visualisations: 1595 .



Noapte spre zi. Durere spre suferință
poèmes [ Urban ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
par [`El_Muerte ]

2006-07-17  | [Ce texte devrait être lu en romana]    | 




E-aproape noapte-afară, iar vântul de pieie
Geme, suflă și urlă, coboară în câmpie.
O candelă aprinsă arde-ntr-un colț al serii,
Iar lumea e cuprinsă de febra disperării.

Sus, cerul e de flăcări cuprins pe la răstoace.
Din el coboară-n Terra, un gând pribeag de pace.
Dar până jos, pe Terra, al minții dor de crimă
Ucide gândul păcii și trupul i-l sfărâmă.

Din lut, în sus se urcă și mișcă iarba-n cale
Cadavre-ncinse-n ramuri, glasul cumplitei jale…
Ies din pământ, se duc, se pierd în depărtare,
Spre nori cuprinși de flăcări; se sting în vaga zare.

Lupii, fiori ai morții, spre vale își coboară
Urlete prinse-n lanțuri, spre lanuri de secară.
Vii, morți, și morți, și vii se-nchină de sub nuc
La Prinț de Întuneric, din scorbură de cuc.

Iar luna, călăuza, spre el îndreaptă focul:
,,-O, tu, Împărate, ucide-aicea totul…”
El urlă și vuiește, și codrii se-nfioară,
Iar stelele, pe cer, coboară mantia-i rară.

Aureolă își pune pe capul lui. Cu hohot
Râde, iar viforu-i răspunde cu glasul lui de clopot.
Se înalță într-o rază și suie între stele;
Cu-al focului destin condamnă sfinte iele.

Icoanele suspină iar ceara li se stinge;
Pe blând copil ce moare, în vechi azil îl plânge.
Chiar crivățul e-n lacrimi și codrii clocotesc;
Morminte, peste corpuri, cu grele plăci plesnesc.

Cocoșii cântă-n curți din ciocul blestemat,
Pe Iuda, vânzătoru’-l vestește judecat.
Dar din coline, globul de foc se naște iar,
Dând viață blestemată unui întreg hotar.

Și-atunci te-ntrebi tu: ,,oare,
Va fi vreodată bine în cald? Dar în răcoare?
Fi-va vreodată cald în noaptea cea de doliu?
Dar rece-n raza crudă a vechiului imperiu?”

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La maison de la litérature poezii
poezii
poezii  Recherche  Agonia.Net  

La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politique de publication et confidetialité

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites! .