Câtă cruzime in ochii mei mărunti
Și câtă nemurire!
O lume-ntreaga aÈ™ ucide
Și m-aș scălda în gemetele ei!
Aș râde sec de rugile-i temânde,
Aș îngropa-o c-o singură privire.

Să curgă râuri si râuri de durere!
Mai neagră și mai grea decât a mea să fie!
și printre trosnetele oaselor zdrobite,
Strigati la mine, voi nefericite ciute!

Răzvrătire!

Nu-mi pasă că pe fata mea se-așterne noaptea...
Te-am așteptat, o, scumpa nebunie!
Te-am așteptat cu sufletul flămând,
și-acum te am...
Căci sunt nebun, și-mi place!
Sunt beat de ură,
sunt beat de fericire!

Răzvrătire! imi strigă venele palpând...

Până cand cad,
prea obosit să plâng.... cu fata la pământ.