Îmi place să mușc din măr…
Să-i simt pe limbă seva
Și veninul prea dulce!
Să-i număr semințele
Și să le arunc la intâmplare
Pe un pământ din care
Va rodi un univers etern...

Sunt doar eu...o simplă bucată de măr
Roșu sau verde sau de orice culoare,
Dar am același gust dulce-acrișor;
Și dacă cineva mușcă din mine
Se va contopi cu brațele și ochii mei.
Ah! Ochii mei...voi nu-i cunoașteți...
Uneori nici eu nu știu ce e cu ei!
Vibrează, trăiesc, mă indeamnă!
Știu că sunt semințele mărului.