agonia deutsch v3 |
agonia.net | Richtlinien | Mission | Kontakt | Konto erstellen | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Ich hörte es kommen... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-11-04 | [Text in der Originalsprache: romana] |
Eu sunt copilul Tău cel mai cuminte.
Am mers pe drumul ce mi-ai așezat Și n-am crâcnit, nici n-am zbierat. M-am dat cu fruntea de pământ, Păstrând în Tine crezământ Iubit Părinte. N-am fost nici jos dar nici prea sus Nu am râvnit să fiu o mare doamna Ca lumea să o schimb după o toană Sau să te cert pentru destinul bland Ce îl trăiesc prin faptă și în gând În nișa ce m-ai pus. Dar Te întreb și eu, smerită, Ce rost am eu în tot acest desen Ce-l desfășori prin secole, peren? De ce Þi-e noru’ atât de dens De cred că viața n-are sens? Mă simt pierită. De mi-ai fi dat o minte brici Þi-aș fi pătruns eu taina, firea, Ducând în lumea largă știrea Că nu ești cum au spus strămoșii Nici rău cum te-au visat fricoșii Cu suflet de furnici? Sau poate Tu nu ai secrete Dar ochii mei deschiși nu te zăresc În vântul cald, printre verbinele ce cresc În curtea mare-a cimitirului din sat. Tu, Doamne, oarbă m-ai lăsat Să port a Ta pecete. 04.11.2002
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst | ![]() | |||||||
![]() |
Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net
E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik