Blestemat sunt să mă regăsesc în această Imensă Rostogolire
Alunecare suspect de perfectă a frunzelor,
înalțare sublimă a sufletelor brăzdate de nervuri
Încrâncenări haotice neterminate de anul trecut,
de veșnicia trecută
tipărite cu o claritate sadică pe aceste papirusuri
în care putrezește Esența.
Taie-mă Lumină!
Viscereaza-mă, exhibă-mi interiorul pocit de singurătatea
sângelui în vene!
Picătura asta de liniște mi-a inhibat orice posibilitate la SETE!