agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 5065 .



テ始trebトビi la postulatele termodinamicii
essay [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [bell ]

2011-06-19  | [This text should be read in romana]    | 



Comentarii la postulatele ネ冓 principiile termodinamicii - I.

I. Premise pe baza cトビora se comenteazト postulatele ネ冓 principiile termodinamicii.

a. Schimbarea poziネ嬖ei avテ「nd ca rezultat o semnificaネ嬖e, ca ネ冓 legitate posibilト a structurilor moleculare, se manifestト ネ冓 la nivelul atomic. Aceastト supoziネ嬖e duce la o abordare (presupunere) diferitト, legatト de natura miネ冂トビii moleculare faネ崙 de teoria miネ冂トビii browniene a moleculelor.

Este un stup, o familie, de albine, テョn plinト activitate un exemplu de miネ冂are a moleculelor? Privind din exterior, spre spaネ嬖ul テョn care un numトビ 50 000 de albine se miネ冂ト, テョntr-un volum de circa 0,3m x 0,4m x 0,5 m = 0,06 mc, adicト un volum de circa 6 litri, nouト ni se pare cト tot ce se petrece acolo are o noima doar ca ネ冓 ansamblu, la nivelul unei afirmaネ嬖i de genul ,, stupul existト,, ネ冓 ca atare este posibil ca miネ冂area dezordonatト pe care o vedem din poziネ嬖a noastrト de observator, privitor, sト nu fie chiar aネ兮 de dezordonatト. テ始 realitate nici una dintre cele 50 000 de albine nu se miネ冂a nici mトツar cu un milmetru (un pas) fトビト un scop bine determinat. Am privit, ca si apicultor de multe ori, ネ冓 cu rトッdare, miile de albine ce nu contenesc sト facト ceva, miネ冂テ「ndu-se sau staネ嬖onテ「nd pe faguri. テ始ネ嫺legテ「nd minunile pe care le fabricト albinele: mierea, polenul, propolisul dar ネ冓 viaネ嫗 lor テョn sine, cu nevoia perpetuトビii, テョmi dau seama ce nivel de tehnicitate existト テョntr-un stup. Atunci unde este aceea impresie a noastrト de observatori ai unor miネ冂トビi aparent dezordonate pe care o presupunem a o avea moleculele unui fluid, lichid sau gaz.
Sau sト ne urcトノ テョntr-un elicopter ネ冓 sト privim strトホile aglomerate ale unui oraネ. Vom avea aceeaネ冓 impresie, a unei dezordini de nedescris. Dar punテ「ndu-ne テョn locul celor de pe strトホi nu vom accepta cト fiecare pieton sau automobil nu are o direcネ嬖e ネ冓 un scop al miネ冂トビii sale, necunoscut de cトフre privitorul din elicopter dar bine determinat pentru acestea.
Noi nu cunoaネ冲em semnficaネ嬖a miネ冂トビilor albinelor, chiar dacト le privim, ネ冓 nu cunoaネ冲em semnificaネ嬖a miネ冂トビii pietonilor. Acest fapt ne dト impresia cト se produc miネ冂トビii dezordonate ネ冓 テョntテ「mplトフoare. Aceeaネ冓 cauzト a dus ネ冓 la inventarea matematicト ネ冓 apoi fizicト a ideei de miネ冂are brownianト.
Statistic se poate spune cト, miネ冂テ「ndu-se, toate albinele din stup produc miere, ネ冓 este adevトビat, cum se poate spune, de asemenea statistic, cト moleculele, miネ冂テ「ndu-se, produc cトネdurト.
La nivel atomic, miネ卞ビile electronilor sunt esenネ嬖ale pentru ceea ce se petrece la nivelul molecular.

b.Avテ「nd テョn vedere dispunerea electronilor pe straturile atomului ネ冓 faptul cト aceste dispuneri au fost rezultatul unor schimbトビi a poziネ嬖ei acestora la formarea elementelor respective, se poate spune cト rezultatul acestor schimbトビi de poziネ嬖e este chiar ceea ce reprezintト semnificativ un element.

Ca ネ冓 primト consecinネ崙 a ideii dispunerii electronice, miネ冂area electronilor pe orbitele straturilor exterioare ale atomilor se leagト atテ「t informaネ嬖onal cテ「t ネ冓 energetic de starea moleculelor ネ冓 de miネ冂トビile acestor molecule pe fundalul substanネ嫺lor pe care le constiue aceste sisteme de molecule ネ冓 pe care le percepem ca ネ冓 corpusculi テョn naturト.

Relaネ嬖ile dintre poziネ嬖onトビile electronice determinト un stoc informaネ嬖onal ce impune moleculelor miネ冂トビile ネ冓 marimile acestei miネ冂トビi テョnネ嫺leasト ca fiind cトネdura.




II. Perspectiva istoricト a postulatelor ネ冓 a principiilor termodinamicii

-Alトフuri de principiile termodinamicii sunt enunネ嫗te ネ冓 douト postulate.
Deferenネ嫗 dintre postulate ネ冓 principiile care urmeazト din consistenネ嫗 nedemonstrabilト a acestor postulate este conturatト destul de ambiguu. Aceasta pentru cト sunt elemente ale principiilor care la rテ「ndul lor fac uz de ideea postulトビii.

-Termodinamica s-a dezvoltat istoric テョn epoca industrializトビii capitaliste
( sec. XVII-XIX) ネ冓 a fost o abordare ce se suprapunea gトピirii unor soluネ嬖i tehnice pentru inventarea motoarelor termice. Inventatorii murdari de fum ネ冓 de ulei テョncercau テョn ateliere soluネ嬖i tehnice mai mult sau mai puネ嬖n ネ冲iinネ嬖fice テョn timp ce savanネ嬖i ネ冓 filozofii テョncropeau teorii paralele テョncercテ「nd sト テョnネ嫺leagト ネ冓 sト dea o formト matematicト cテ「t mai convingトフoare pentru fundamentarea acestor maネ冓ni. Metodト care este valabilト ネ冓 astトホi.

- Atテ「t postulatele, conceptele cテ「t ネ冓 principiile termodinamicii privite acum, din punctul de vedere al acestui text, par mai mult piedici ale drumului parcurs atunci テョn ネ冲iinネ崙, depトκ冓te prin accept tacit ネ冓 transformate テョn reguli de descriere ale unor bariere restrictive ネ冓 mai puネ嬖n principii pe care sト se bazeze operativ ネ冓 fenomenologic termodinamica.

III. Postulatele de echilibru ale termodinamicii:

-Postulatul 1: ,, Un sistem izolat ajunge テョntotdeauna, dupト テョncetarea interacネ嬖unilor cu exteriorul テョn stare de echilibru termodinamic intern ネ冓 nu poate ieネ冓 de la sine din aceastト stare.窶吮

-Postulatul 2: ,, Toネ嬖 parametrii interni ai unui sistem la echilibru intern sunt funcネ嬖i de parametrii externi ネ冓 de energia sistemului.窶

Postulatele 1 ネ冓 2 ale termodinamicii sunt douト afirmaネ嬖i care constatト niネ冲e limite de percepネ嬖e procesuale ce sunt astfel, printr-o concesie declaratト, acceptate.

IV. Comentariu la Postulatul 1:

テ始trebトビile referitoare la acest postulat se referト テョn primul rテ「nd la cum poate ieネ冓 un sistem ajuns la echilibru intern:

- Nu poate ieネ冓 singur din aceastト stare dar poate ieネ冓 cu un ajutor ?
- Ce fel de ajutor ?
- Un ajutor energetic sau un ajutor informaネ嬖onal ?

Se pare cト posibilitatea ca un sistem aflat テョn echilibru sト revinト テョntr-o stare de dezechilibru constト テョn a-i transmite acestuia ambele cauze. O cauzト care determinト un nou dezechilibru energetic, fie printr-o sursト de cトネdurト, fie printr-o lipsト de cトネdurト alトフurate dar ネ冓 informaネ嬖a necesarト acestuia, fie temporalト, fie spaネ嬖alト.
Volantul unui ax cotit al unui motor poate fi asemトハat cu un astfel de ajutor energetic dar ネ冓 noua scテ「nteie datト urmトフorului amestec exploziv din sistemul cilindru 窶菟iston al acestuia care este ネ冓 o informaネ嬖e temporalト bine stabilitト.

テ始 naturト, soarele, cu energia sa, este acel volant uriaネ care face posibilト rトノテ「nerea perpetuト テョn dezechilibru. テ始sト informaネ嬖a テョnsoネ嬖toare este cu totul deteminantト. Care este acea informaネ嬖e, cum se produce ea? Acea informaネ嬖e constト テョn rotirea permanentト a pトノテ「ntului, este informaネ嬖a ce rezultト din miネ冂area de rotaネ嬖e テョn jurul axei sale. Valoarea acestei informaネ嬖i este datト de existenネ嫗 unei variaネ嬖i a poziネ嬖ei Pトノテ「ntului.
Dacト Pトノテ「ntul nu s-ar roti, pe partea dinspre soare totul s-ar topi iar pe partea umbritト テョntr-o continuト noapte totul ar fi veネ冢ic テョngheネ嫗t. Adicト Pトノテ「ntul ar deveni un sistem aflat (ajuns) la echilibru, care nu poate ieネ冓 din acesta.
Orice punct al globului pトノテ「ntesc este mai テョntテ「i テョncトネzit (ziua) iar apoi rトツit (noaptea) ネ冓 テョn acest fel cantitトκ嬖le de cトネdurト circulト continu テョntre punctele sale, dテ「ndu-ne nouト impresia de miネ冂are ネ冓 de viaネ崙.

Esenネ嬖al aici este faptul cト schimbarea poziネ嬖ei face ca semnificaネ嬖a sト ducト la permanentul dezechilibru. Acest dezechilibru este テョnネ嫺les de cトフre om ca fiind procesul energetic.

V. Comentariu la Postulatul 2:

Acest postulat exploateazト poziネ嬖a nu atテ「t a observatorului unui sistem aflat la echilibru cテ「t a subiectivitトκ嬖i preconizate sistematic pentru informaネ嬖ile descriptive ale acestuia. Prin acest postulat se anunネ崙 de fapt cu multト vreme テョnainte, aplicaネ嬖a ideilor teoriei unei relativitトκ嬖, dar nu テョn general, ci テョn domeniul termodinamicii. Parametrii de stare ai unui sistem evolueazト dinspre dezechilibru spre echilibru, acesta este sensul preferat テョn care se pot deosebi ネ冓 controla schimbトビi de energie sau schimbトビi de forme de energie.

Funcネ嬖ile care leagト parametrii interni ai echilibrului, sunt parametrii practic inexistenネ嬖 ci doar deveniネ嬖 テョn inexistenネ嫗 echibrului din existenネ嫗 dezechilibrului, sunt acele trasee de stトビi perceptibile prin mトピurトフori inventate de om, prin care trece sistemul. Toate funcネ嬖ile acestea sunt niネ冲e diferenネ嫺 stabilite de acea ,,diferenネ崙 de potenネ嬖al,, care provoacト schimbul energetic テョn orice formト s-ar fi regトピit aceasta.

VI. Ambele postulate au cテ「teva consecinネ嫺 ネ冲iinネ嬖fice pentru noi, legate de abordarea cunoaネ冲erii filozofice テョn momentul decretトビii lor, adicト テョn secolele XVII - XIX, ネ冓 anume:
-Nu se considera valabilト o tezト privitoare la determinarea internト a sistemelor termodinamice.
-Nu se considera posibilト o determinare individualト a moleculei, ca ネ冓 particulト indivizibilト a spectrului molecular.
- Nu se considera posibilト o structurare informaネ嬖oanlト a atomului bazatト pe coduri construite de poziネ嬖ile electronice, aネ兮 cum acest fapt este valabil ネ冓 acceptat pentru poziネ嬖ile elctronice de constituire a alementelor.

テ始 continuare se vor comenta principiile termodinamicii din perspectiva acelei epoci, dar ネ冓 considerテ「nd valabile afirmaネ嬖ile de mai sus.




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!