agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-07-26 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
iulie, 26, spre ziua:
pe Laura o asteptam teribil, si ca un joc, printre copaci de vise o asteptam teribil, ca intr-un joc, ca intr-un FPS, printre copaci de zahar si plin de roua, la infinit, ca intr-un joc, si asteptam la infinit si timpul mi s-a plictisit de asteptat, de nevenit... am inecat in roua, si fara pic de apa pe obraz, bocancii cat racnesc spre mine ca jocul e prea nebunesc, si nu e cerul rosu intr-atat, si este timpul prea pe terminate, si suntem nemancati, si suntem insetati la fel de mult, si Laura nu a venit... pe Laura o asteptam teribil, printre copacii inecati in zahar, ca intr-un joc, printre copacii inaltati spre cer, curbati aiurea spre nimic, si asteptam de prosti caci Laura lispeste, la infinit, si timpul ni s-a plictisit... de zahar parca suntem toti acum, si din cuvinte am facut un cerc de foc din care nimeni n-a-nteles ca totul e un joc...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité