mă-ntind peste zare și-aștept o rotație completă
să treacă prin mine
din zi și din noapte fac hrană
de degete lungi frământând secunde
stropite cu ploi
tac și fiece rază de lună se sparge de mine
în cercuri concentice
vorbesc și sunetele se-aleargă prin cer
copacii îi aplec spre ferestre și bat
din ochiul stâng îmi plânge dimineața
și-o strecor pe sub uși
cu frunze-mi acopăr privirea și simt cum pașii
refac ezitant un drum între
voi