Pur intuneric si negru
Si crengi rasfirate
Si sange-nchegat cu oase strivite
Si-un trunchi ciopartit
pe pamantul mocirla.

Luceafarul e mort
si luna-i bolnava
Iar padurea sta sa cada in haul
deschis.

Fost-ai odata salasul iubirii
si-un susur firav
un rau
sau o ploaie.
Acum te pierzi in smogul oraselor gri...
Si griul se-nchide!

Cand vei muri, padure?