În sori negri
fără gând de cer albastru,
plecați acum,
Îngerilor!

Lăsați-mă-n amorțire
ca să mor încet
pe altarul lumii calde,
fără urmă de regret!

Lăsați-mă să zbor
alene,
doar o clipă în văzduh,
fugind de gânduri
ce-o să vina,
Lăsați-mă să zbor
Acum!

Plutiți către Styxul veșnic
coborând în nemurire,
pierdut să rămân,
fără voi, prieteni nevăzuți
Până-n ceasul de-agonie!