Noi doi și stelele noastre

Ne plimbam pe Calea Victoriei
Cu stelele-n brațe
Ne amuzam că pe cer n-a mai rămas nici o stea
Era firesc, din moment ce afară era ziuă
Trageam cu ochiul la stelele tale
ÃŽmi placeau mai mult
Pentru că erau transparente
Se vedeau venele celeste
Și inima lor albastră care bătea în inima ta
Ca într-o poartă de castel medieval
Simțeam cum îmi scapă cerul de sub picioare
Și Calea Victoriei se face vârtej în irisul meu
M-am temut c-am să pierd stelele mele
Și le-am strâns mai puternic la piept
Chiar dacă nu erau transparente