Cercurile deschise


Căutare, căutare și degetele-ntinse
țîșnesc din mănușa rupt-a vieții
către altfel de simțuri...
reflexe necondiționate la găsirea
care nu este respirare-a respirării.
Dumnezeu n-a dat aici absoluturi
pentru ca noi să știm să fim altceva
aflîndu-le dincolo.
și pentru ca vuietul de-afară
și umbra dinăuntru să nu subjuge
conștiința,
ne-a dat armonia.


acum nu mai putem explica Principii
cu exemplele de lîngă noi –


substanța începutului a îmbătrînit
datorită închipuirilor noastre.


asemănările Îl mărturisesc.
diversitatea e pusă între ele
pentru ca noi să putem distinge.
apoi să ne găsim...