14 noiembrie 1990
tata întîrzia beat cu flori în sacoșă număra
spaime pe jos și guri de canal din troleibuz
o blondă oacheșă de la apaca îi căuta privirea cînd
mîinile mamei pline de lacrimi și sînge m-au
sărutat copleșite am fost fetița lui tata numai în
acel troleibuz unde frica și garoafele albe
au întunecat paltoanele a fost ultima dată
cînd tatălui meu o femeie i-a admirat
fragilitatea