De ce plângi, femeie cu părul despletit
Și-ți prăvalești ființa
Pe drumul atât de îngust?
-Plâng eu? Credeam că zâmbesc,
Căci cântec îmi este înăuntrul meu.

Nu mi-ați văzut cumva Stăpanul?
Eu știu că nu m-am rătăcit
Dar, vedeți, întârzie!
-mi-a spus că intârzie-
Iar acum Îl aștept,
Că doar așteptarea Lui
Îmi întreține viața.ț