agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Petite fougère ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-05-20 | [Ce texte devrait être lu en romana] | Îmi aduc aminte de acea poveste Spusă de bunicul, care nu mai este... Când făcea armata, nu știu la ce armă, Se-ngrijea de caii din acea cazarmă, Blânzi cu toți și harnici, buni pentru povară, Robotind întruna, din zori până-n seară, Se-ntorceau în grajduri, răvășiți la coame, Istoviți de muncă și lihniți de foame, Iar bunelul, noaptea, cu înfrigurare, Încerca să-i pună, iarăși, pe picioare, Ca, de dimineață, trupa sa nomadă Să se simtă-n stare s-o ia de la coadă. Dar, din cele spuse, tot spre îngrijire Mai avea, se pare, doi cai „ cu scutire”, Care în războiul ce se terminase, Înhămați la tunuri, au cărat cât șase, Și acum aceștia – exemplare rare! – Toată ziulica, leneveau la soare Cu mâncare-aleasă și diverse bunuri, Așteptând războaie să mai tragă tunuri... MORALA: Chiar și unii oameni, de o vreme-ncoace, După ce „trag tunuri”, huzuresc în pace!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité