Ce-ar fi să iei așa
vreo cîteva resturi de scris
să le rotești fără sens
într-o ipotetică cușmă
prin foldere pline de praf

după care le asortezi
cu oarece simțiri mai de soi
din ultima vacanță la mare
pe care a-ți făcut-o
odată și odată ca lumea

știi ar putea să iasă special
oricum mai sevos ca în vremea
de-aproape o apă limpede
pe care o scuturi de o sută de ori
înainte de sete

un rețetar din acela
cu bucățele de vieți rînduite
după cum ar vrea un înoit dumnezeu